fărâmițat

Romanian

Etymology

Past participle of fărâmița.

Adjective

fărâmițat m or n (feminine singular fărâmițată, masculine plural fărâmițați, feminine and neuter plural fărâmițate)

  1. crumbled, disintegrated

Declension

Declension of fărâmițat
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite fărâmițat fărâmițată fărâmițați fărâmițate
definite fărâmițatul fărâmițata fărâmițații fărâmițatele
genitive-
dative
indefinite fărâmițat fărâmițate fărâmițați fărâmițate
definite fărâmițatului fărâmițatei fărâmițaților fărâmițatelor