porucic

Romanian

Etymology

Borrowed from Russian поручик (poručik).

Noun

porucic m (plural porucici)

  1. (dated) lieutenant

Declension

Declension of porucic
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative porucic porucicul porucici porucicii
genitive-dative porucic porucicului porucici porucicilor
vocative porucicule porucicilor