huimă
Romanian
Etymology
Unknown.
Noun
huimă f (plural huime)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | huimă | huima | huime | huimele | |
| genitive-dative | huime | huimei | huime | huimelor | |
| vocative | huimă, huimo | huimelor | |||
References
- huimă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN