earfoþþrag
Old English
Etymology
Pronunciation
- IPA(key): /ˈæ͜ɑr.foθˌθrɑːɡ/, [ˈæ͜ɑrˠ.voθˌθrɑːɣ]
Noun
earfoþþrāg f (nominative plural earfoþþrāge)
- (poetic) time of trouble, evil period
Declension
Strong ō-stem:
| singular | plural | |
|---|---|---|
| nominative | earfoþþrāg | earfoþþrāga, earfoþþrāge |
| accusative | earfoþþrāge | earfoþþrāga, earfoþþrāge |
| genitive | earfoþþrāge | earfoþþrāga |
| dative | earfoþþrāge | earfoþþrāgum |