crâcnit
Romanian
Etymology
Past participle of crâcni.
Noun
crâcnit n (plural crâcnituri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | crâcnit | crâcnitul | crâcnituri | crâcniturile | |
| genitive-dative | crâcnit | crâcnitului | crâcnituri | crâcniturilor | |
| vocative | crâcnitule | crâcniturilor | |||
Verb
crâcnit (past participle of crâcni)
- past participle of crâcni
References
- crâcnit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN