cafadar
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish قفادار (kafadar).
Noun
cafadar m (plural cafadari)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cafadar | cafadarul | cafadari | cafadarii | |
| genitive-dative | cafadar | cafadarului | cafadari | cafadarilor | |
| vocative | cafadarule | cafadarilor | |||
References
- cafadar in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN