cârcoti

Romanian

Etymology

From cârcotă +‎ -i.

Verb

a cârcoti (third-person singular present cârcotește, past participle cârcotit) 4th conjugation

  1. to wrangle

Conjugation

    conjugation of cârcoti (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a cârcoti
gerund cârcotind
past participle cârcotit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present cârcotesc cârcotești cârcotește cârcotim cârcotiți cârcotesc
imperfect cârcoteam cârcoteai cârcotea cârcoteam cârcoteați cârcoteau
simple perfect cârcotii cârcotiși cârcoti cârcotirăm cârcotirăți cârcotiră
pluperfect cârcotisem cârcotiseși cârcotise cârcotiserăm cârcotiserăți cârcotiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să cârcotesc să cârcotești să cârcotească să cârcotim să cârcotiți să cârcotească
imperative — tu — — voi —
affirmative cârcotește cârcotiți
negative nu cârcoti nu cârcotiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.