bălăci

Romanian

Etymology

Borrowed from Bulgarian балакам (balakam).

Verb

a bălăci (third-person singular present bălăcește, past participle bălăcit) 4th conjugation

  1. to splash, to wallow

Conjugation

    conjugation of bălăci (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a bălăci
gerund bălăcind
past participle bălăcit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present bălăcesc bălăcești bălăcește bălăcim bălăciți bălăcesc
imperfect bălăceam bălăceai bălăcea bălăceam bălăceați bălăceau
simple perfect bălăcii bălăciși bălăci bălăcirăm bălăcirăți bălăciră
pluperfect bălăcisem bălăciseși bălăcise bălăciserăm bălăciserăți bălăciseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să bălăcesc să bălăcești să bălăcească să bălăcim să bălăciți să bălăcească
imperative — tu — — voi —
affirmative bălăcește bălăciți
negative nu bălăci nu bălăciți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.