alătura
Romanian
Etymology
From alături (“beside”) + -a.
Pronunciation
- IPA(key): /a.lə.tuˈra/
- Rhymes: -a
- Hyphenation: a‧lă‧tu‧ra
Verb
a alătura (third-person singular present alătură, past participle alăturat, third-person subjunctive alăture) 1st conjugation
Conjugation
conjugation of alătura (first conjugation, no infix)
| infinitive | a alătura | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | alăturând | ||||||
| past participle | alăturat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | alătur | alături | alătură | alăturăm | alăturați | alătură | |
| imperfect | alăturam | alăturai | alătura | alăturam | alăturați | alăturau | |
| simple perfect | alăturai | alăturași | alătură | alăturarăm | alăturarăți | alăturară | |
| pluperfect | alăturasem | alăturaseși | alăturase | alăturaserăm | alăturaserăți | alăturaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să alătur | să alături | să alăture | să alăturăm | să alăturați | să alăture | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | alătură | alăturați | |||||
| negative | nu alătura | nu alăturați | |||||