șuiera

Romanian

Alternative forms

  • șuera

Etymology

Inherited from Vulgar Latin *sūbilāre, from Latin sībilāre, or possibly influenced by fluiera. Compare Aromanian shuir, shuirari, Dalmatian sublar, Italian sobillare, Romansch tschüblar, dialectal French subler, Ligurian šwirá (attested in Rovegno), Ladin šüré.

Pronunciation

  • IPA(key): /ʃu.jeˈra/
  • Rhymes: -a
  • Hyphenation: șu‧ie‧ra

Verb

a șuiera (third-person singular present șuieră, past participle șuierat, third-person subjunctive șuiere) 1st conjugation

  1. (intransitive) to finger whistle
  2. (ambitransitive, by extension, dated) to whistle
  3. (transitive, figurative) to hiss (speak sharply)
  4. (intransitive, of the wind) to howl
  5. (intransitive, of certain animals) to make a hissing, whistling or chirping sound
  6. (intransitive) to whiz (speed by with a noise)

Conjugation

    conjugation of șuiera (first conjugation, no infix)
infinitive a șuiera
gerund șuierând
past participle șuierat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present șuier șuieri șuieră șuierăm șuierați șuieră
imperfect șuieram șuierai șuiera șuieram șuierați șuierau
simple perfect șuierai șuierași șuieră șuierarăm șuierarăți șuierară
pluperfect șuierasem șuieraseși șuierase șuieraserăm șuieraserăți șuieraseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să șuier să șuieri să șuiere să șuierăm să șuierați să șuiere
imperative — tu — — voi —
affirmative șuieră șuierați
negative nu șuiera nu șuierați

Further reading

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.